Cum să te ferești de trăsnet pe munte – ghid de siguranță în drumeții

Ca să știm cum să ne ferim, trebuie mai întâi să înțelegem puțin fenomenul. Nu stă Zeus pe un nor și alege la întâmplare după cine să arunce fulgere :)) – e un proces natural, dar destul de logic, dacă îl înțelegem.

Distribuie!

Trăsnet văzut de pe un traseu de drumeție montană.

Cum se formează trăsnetul

Apa de la nivelul solului se evaporă și urcă în atmosferă. La altitudine, unde temperaturile sunt foarte scăzute, vaporii se transformă în picături de apă și cristale de gheață. Acestea se ciocnesc între ele și, prin frecare, se încarcă electric: partea de jos a norului devine negativă, iar partea de sus pozitivă.

Norul încărcat negativ „induce” în sol sarcini pozitive, ca atunci când apropii un magnet de bucăți de fier. Aceste sarcini pozitive se adună mai ales în vârfuri și obiecte izolate: stânci, copaci, cruci metalice, chiar și corpul uman.

Din nor pornesc „lideri descendenți” (canale de aer ionizat încărcate negativ), iar din sol pornesc „lideri ascendenți” (scântei pozitive din punctele încărcate). Când cei doi se întâlnesc, se formează un canal și are loc descărcarea bruscă de energie: trăsnetul.

Curentul trece prin acel obiect către sol (care joacă rol de „rezervor de sarcini”), iar aerul se încălzește instantaneu, producând dilatarea bruscă pe care o auzim sub forma tunetului.

Locuri care se încarcă cu sarcini pozitive

Adică locuri unde e mai periculos să fim în timpul furtunii:

1. Stânci, grohotișuri și lespezi expuse
2. Vârfuri montane și creste
3. Corpul uman (mai ales dacă suntem singuri, în câmp deschis sau pe creastă)
4. Copaci izolați
5. Pajiști alpine întinse, fără vegetație înaltă
6. Lacuri montane și râuri
7. Guri de peșteră sau intrări în grote
8. Borne și stâlpi de marcaj (în special cei metalici)

Curs 2: Planificarea turelor și prevenirea riscurilor montane

Preț personalizat

Explorează

Cum reducem riscul pe munte

Poate părea că „peste tot trăsnește”, dar adevărul e că putem face câteva lucruri clare pentru a ne proteja:

Evită înălțimile expuse
- Nu rămâne pe vârfuri sau creste, pentru că acolo ești cel mai expus.
- Coboară puțin pe o pantă sau într-o zonă mai joasă, dar nu lângă lacuri sau cursuri de apă.
Distanță în grup
- Dacă suntem mai mulți, nu stăm lipiți unii de alții. Fiecare la 10–15 m distanță, ca să nu fim toți afectați de aceeași descărcare.
În pădure
- Riscul să fii lovit direct e mic, dar există alte pericole provocate de rafalele de vânt, doborâtuid de copaci sau:
  - la conifere (rădăcini superficiale), trăsnetul se poate propaga prin sol,
  - la foioase (rădăcină adâncă), coroana poate cădea și provoca răni.
- Zone mai sigure: liziera pădurii sau mici poieni, unde nu există copaci mari care pot cădea peste tine.
Cortul
- Un cort singur pe un platou expus NU e sigur.
- În schimb, un cort într-o căldare mică, ferit de vârfuri și apă, oferă protecție rezonabilă. Important: Campează la minim 50 m de lacuri, izvoare și râuri.
Sursele de apă
- Părăsește imediat malurile lacurilor și râurilor – apa e bun conductor și atrage descărcările.
Bețele de trekking și obiectele metalice
- Nu le mai folosim, le prindem de rucac, cu vârfurile în jos:
Poziția de siguranță

Dacă ești prins pe teren deschis, stai ghemuit pe o bucată de izopren (dacă ai) cu picioarele apropiate.

Prevenția contează cel mai mult

Studiază prognoza meteo înainte de tură.
Pornește devreme în drumeție, pe timpul nopții sau dimineața sunt șanse mai mici de furtună.
Urmărește cerul: norii negri, vântul rece brusc și tunetele în depărtare sunt semne clare de furtună.
Norii cumulonimbus (în formă de „ciupercă” uriașă) anunță adesea furtuni cu descărcări electrice.

CONCLUZIe:

Trăsnetul nu e un fenomen aleatoriu, ci un joc de sarcini electrice între nor și pământ. Dacă știm unde se adună aceste sarcini și evităm să fim „cel mai atractiv punct” pentru fulger, putem reduce mult riscul în timpul drumețiilor.

Cum să te ferești de trăsnet pe munte – ghid de siguranță în drumeții